Repere ştiinţifice

Personalitatea umană a fost investigată de-a lungul timpului ca o configurație de trăsături ce reflectă modul unui individ de a acționa, de a simți, de a gândi și de a se adapta la mediul în care trăiește. Procesul continuu de înțelegere a ființei umane, din punct de vedere al aspectelor înnăscute, respectiv dobândite, are un rol vital în anticiparea modului de acţiune al unei persoane în contexte specifice și în diferite domenii de viaţă, cum ar fi profesia, interacțiunile sociale, funcționarea familiei sau atitudinea față de sănătate.

Cercetarea psihologică înregistrează progrese în asocierea trăsăturilor de personalitate cu acţiuni şi comportamente specifice8, 10, 11, 33, căutând diferențe individuale în anatomia şi fiziologia cerebrală, în funcțiile şi procesele de auto-reglare ale organismului, în senzaţie şi percepţie, în procesarea informaţiei şi în stilurile de gândire, în comportament şi în reglarea emoţională, în interacţiunile interpersonale și așa mai departe1,2. Cu ajutorul datelor biologice26, respectiv psihologice9, 7, 4, legătura dintre trăsăturile personalității individului și comportamentul acestuia sunt în prezent investigate prin intermediul diferențelor individuale5 de la nivelul funcționării cerebrale. Un model cibernetic recent asupra trăsăturilor globale de personalitate34, 32 examinează modul în care anumite trăsături de personalitate exercită control asupra comportamentului uman. Aceste trăsături sunt percepute ca nişte comenzi de autoreglare, care fundamentează anumite pattern-uri comportamentale, mai degrabă decât comportamentul manifest în sine7. Ființele umane par să incorporeze la nivel mental anumite predispoziţii de acţiune sub forma unor trăsături de personalitate29, 30, 6. Aceste trăsături codifică toate acțiunile și comenzile necesare unei persoane în atingerea unui scop.

Diferite trăsături de personalitate au fost investigate prin intermediul măsurătorilor psihofiziologice3, investigarea activităţii electrodermale fiind una dintre acestea. Plasarea electrozilor pe suprafața pielii, în special la nivelul suprafeței palmare a mâinilor, reprezintă o modalitate ideală de a monitoriza sistemul nervos autonom27, prin intermediul glandelor sudoripare, care sunt controlate de activitatea nervoasă simpatică. Răspunsul electrodermal este perceput ca o manifestare periferică a activării neuronale7, antrenată de cerințe asupra capacității cognitive25. Deşi cercetările în domeniu au înregistrat progrese semnificative în explicarea modului în care personalitatea şi diferenţele interindividuale impactează comportamentul unui individ şi adaptarea sa la contexte specifice, măsurarea acestor aspecte ale personalității este mult mai complexă. Inventatorul şi cercetătorul Dumitru Grigore12, 15, 17 a demonstrat experimental că toate aceste trăsături şi dimensiuni psihologice pot fi măsurate prin intermediul unui dispozitiv non-invaziv de scanare a mâinilor, utilizând principiul activ al activității glandelor sudoripare drept manifestare periferică a activării neuronale13, 16, 19.

După 15 ani, în urma unui proces continuu de modelare, dezvoltare şi rafinare a prototipului său, pe baza testării unui număr de peste 5,000 de subiecți31, 21, 15 Dumitru Grigore a patentat Sistemul MindMiTM, care măsoară biopotențiale de la nivelul suprafeței pielii (nivelul potențialului electrodermal și răspunsul potențialului electrodermal), prin intermediul unui scanner de mâini dual cu electrozi monopolari, care colectează toate datele necesare în decurs de 5 minute. După efectuarea scanării, sistemul folosește datele colectate în vederea obținerii informațiilor psihologice printr-o procedură algoritmică inovativă. Algoritmul combină variabile multiple cu o relevanță cheie pentru trăsăturile de personalitate corespondente (ex. amplitudinea, labilitatea răspunsului electrodermal, nivelul arousal-ului cortical și altele). Acest set de variabile este apoi supus unui proces de modelare cibernetică, obținându-se în final un set variat de indicatori psihologici, reflectând abilități cognitive, emoționale și sociale, dar și aptitudini și tendințe specifice. Pe baza indicatorilor psihologici obținuți, se alcătuiesc rapoarte psihologice extensive, ce cuprind informații privitoare la personalitatea examinatului, inteligența sa cognitivă şi emoțională, pattern-ul său cognitiv, compatibilitatea sa interpersonală și de grup. De asemenea, sistemul MindMi™ oferă scoruri pentru indicatori psihologici specifici (ex. creativitatea), o interpretare raportată la media statistică în populația generală, precum și o explicație conceptuală a acestor indicatori.

Aceste informații au o relevanţă cheie pentru procesul de evaluare psihologică18, 19, 21, putând fi folosite ca şi surse informaționale suplimentare. Rapoartele furnizate de sistemul MindMi™, alături de informațiile obținute cu alte instrumente de evaluare, devin astfel piese dintr-un puzzle pe care specialistul îl asamblează referitor la examinatul său. MindMiTM facilitează colectarea comprehensivă a datelor și poate acţiona ca o tehnologie suport pentru decizii22, 23. Este important de menționat că rapoartele oferite de MindMi™ nu au valoare de diagnostic sau de tratament, însă informația obținută prin intermediul sistemului poate fi integrată cu succes altor surse de informaţie (ex. interviu, alte teste psihologice, activităţi practice sau centre de evaluare).

Pe lângă procesul inovativ al dezvoltării sistemului MindMi™, Dumitru Grigore a desfășurat o intensă activitate de cercetare referitoare la pattern-urile cognitive și comportamentale, inteligențele fractale, relevanța psihologică a structurii de text24 indicatorii de stabilitate socială14. Este de asemenea preocupat de aplicaţiile psihologice ale teoriei generale a sistemelor, de tehnicile de măsurare psihofiziologică bazate pe biofeedback, de modelarea cibernetică în psihologie și ingineria psihologică. A prezentat de asemenea o serie de rezultate inedite ale cercetărilor sale în cadrul unor conferințe din țară și străinătate. Din 1999, este membru titular al Comisiei de Cibernetică a Academiei Române.

Referinţe

  1. Bandura, A. (2006). Toward a psychology of human agency. Perspectives on Psychological Science, 1, 164-180.
  2. Block, J. (2002). Personality as an affect-processing system. Mahwah, NJ: Lawrence Erlbaum Associates.
  3. Cacioppo, J.T., & Tassinary, L.G. (1990). Inferring Psychological Significance from Physiological Signals. American Psychological Association, 45(I), 16-28.
  4. Canli, T. (2006), Biology of personality and individual differences, Guilford Press, 11-13.
  5. Carver, C., & White, T. (1994). Behavioral inhibition, behavioral activation, and affective responses to impending reward and pun­ishment: The BIS/BAS scales. Journal of Personality and Social Psychology, 67, 319-333.
  6. Carver, C. S. (2005). Impulse and constraint: Perspectives from personality psychology, convergence with theory in other areas, and potential for integration. Personality and Social Psychology Review, 9, 312–333.
  7. Crider, A. (2008). Personality and Electrodermal Response Lability: An Interpretation. Appl Psychophysiol Biofeedback, 33, 141–148
  8. Eysenck, H. (1991). Dimensions of Personality. The Biosocial Approach to Personality, Strelau et al. (eds.), Explorations in Temperament © Springer Science+Business Media New York.
  9. Fowles, D. C. (1980). The three arousal model: implications of Gray’s two-factor learning theory for heart rate, electrodermal activity, and psychopathy. Psychophysiology, 17(2): 87-104.
  10. Gray, J. (1987). The neuropsychology of emotion and personality. In S. Stahl, S. Iverson, & E. Goodman (Eds.), Cognitive neurochem­istry, New York: Oxford University Press, 171-190.
  11. Gray, J. (1991). The neuropsychology of temperament. In J. Strelou & A. Angleitner (Eds.), Explorations in temperament, New York: Plenum, 105-128.
  12. Grigore, D. (1998). An analytical model of influences in the living systems. In the International Conference of Cybernetics, Bucharest, Romania.
  13. Grigore, D. (2010). Group compatibility – experimental model. In the Commission of Cybernetics of the Romanian Academy.
  14. Grigore, D. (2011). Social stability indicators – an identification model. In the Commission of Cybernetics of the Romanian Academy.
  15. Grigore, D. (2013).Modeling electrodermal neurosignals through phasic stimulation. In the National Conference “Energetic and ballistic systems”, Bucharest, Romania.
  16. Grigore, D., Ipate, I., Craiovan, P., Mateescu, O., T. (2013). Contributions regarding the correlation between cerebral dominance and personality type.  In the International Conference ”Education and Creativity for a Knowledge-based Society”, Bucharest, Romania.
  17. Grigore, D., Paraschiv, R. V., Ipate, I., Chivulescu, F. (2013). Contributions to fractal intelligences. In the International Conference ”Education and Creativity for a Knowledge-based Society”, Bucharest, Romania.
  18. Grigore, D., Petre, D., Manea, C., Urichianu, A., I., (2013). Integrated technical system for evaluating and monitoring athlete performance. In the International Conference ”Education and Creativity for a Knowledge-based Society”, Bucharest, Romania.
  19. Grigore, D., Costache, G.-C., Ștefan, C., Paraschiv, R. V. (2014). Assessment of wakefulness through direct measurement. In the International Conference ”Education and Creativity for a Knowledge-based Society”, Bucharest, Romania.
  20. Grigore, D. (2015). Psychological Engineering in Human-Machine Interface; correlation between cerebral dominance and personality types. In the International Conference „Socio-economic and technological transformation impact on national, European and global level”, Bucharest, Romania.
  21. Grigore, D.; Petrescu, C. (2015).Multiple correlations between EEG and GSR patterns on remote movement command and control. In the International Conference „Greener and Safer Energetic and Ballistic Systems”, Bucharest, Romania.
  22. Grigore, D., Zaharia, C.-M. (2015). Fractal Intelligences, a new paradigm in performance education.In the International Congress ASCIPS 2015, 8th edition, Sibiu, Romania.
  23. Grigore, D., Talpoș, M. F., Pop, I. G. (2015). Managerial fractal intelligences. Psychometric evidence for empowering the theory of multiple intelligences. In „The 6th Annual Griffith School of Management International Conference, The Development, Financing and Growing of Organizations”, Oradea, Romania.
  24. Grigore, D. (2015). Metodă de evaluare psihologică prin analiza structurii de text.
  25. Murray, K., & Kochanska, G. (2002). Effortful control: Factor struc­ture and relation to externalizing and internalizing behaviors. Journal of Abnormal Child Psychology, 30, 503-514.
  26. Nebylitsyn, V. D. & Gray, J. A. (1972). Biological bases of individual behavior. New York: Academic Press, Inc.
  27. Öhman, A., Hamm, A., & Hugdahl, K. (2000). Cognition and the autonomic nervous system. In Cacioppo, J. T., Tassinary, L. G., & Berntson, G. G. (Eds.), Handbook of psychophysiology (2nd ed), New York: Cambridge University Press., 533–575.
  28. Paraschiv, T., Postolea, D., Ionescu, D., Grigore, D.(2014). Processing methods of EEG signals. In the International Conference ”Education and Creativity for a Knowledge-based Society”, Bucharest, Romania.
  29. Robins, R. W., John, O. P., Caspi, A., Moffitt, T. E., & Stouthamer- Loeber, M. (1996). Resilient, overcontrolled, and undercontrolled boys: Three replicable personality types. Journal of Personality and Social Psychology, 70, 157–171.
  30. Schneirla, T. (1959). An evolutionary and developmental theory of biphasic processes underlying approach and withdrawal. In Jones, M. (Ed.), Nebraska symposium on motivation, Lincoln: University of Nebraska Press, 1-42.
  31. Talpoș, M., F., Sanislav, D., O., Grigore, D. (2015). Managerial creativity, between native enhancing factors and environmental influences. In „The 6th Annual Griffith School Of Management International Conference, The Development, Financing and Growing of Organizations”, Oradea, Romania.
  32. Van Egeren, L.F. (2009). A Cybernetic Model of Global Personality Traits. Personal Social Psychology Review, 13(2), 92-108.
  33. Watson, D., & Clark, L. (1992). On traits and temperaments: General and specific factors of emotional experience and their relation to the five-factor model. Journal of Personality, 60, 441-475.
  34. Wiener, N. (1948). Cybernetics or control and communication in the animal and the machine. New York: John Wiley.

Ne puteți scrie oricând!

Personalul departamentului Relații cu Publicul vă va răspunde în cel mai scurt timp posibil.

Contactați-ne